StelutzeeMoov<3
Om
Mesaje : 193
Reputatie : 13
Data de inscriere : 02/03/2012
Varsta : 26
Localizare : Departe... Uitata intre vis si realitate
 | | Subiect: Urme de demon pe inima si trupul meu (+16) Sam Mai 12, 2012 11:39 am | |
| Deci... hai sa ve spun cum sta treaba. Eu si Madi am facut acest fic si l-am mai postat pe un site. Nu cred ca il stie toata lumea si am decis sa il pun si aici (poate are mai mult noroc). Nu va spun cuplul pentru ca o sa il descoperiti singure.  O sa o anunt eu pe Madu` ( ca sa imi spuna ce idee buna am avut =]])
In concluzie: CITITI CA E FOARTE TARE 
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Capitol - Madi ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Capitolul 1: Greseala vietii mele...
Misa p.o.v :
Noaptea se lasa peste orasul inghetat. Ahh iarna, un anotimp de cojmar. Tot ce a fost frumos s-a spulberat, tot ce am iubit s-a dus. Si acum? Sunt singura in lumea mea mica, noaptea adormind fara a sti ce imi rezerva zorii zilei.
Nu intodeauna am fost atat de inspaimantatoare si gothica, dar in ultima vreme m-am schimbat mult.
In momentul de fata stau pe o banca din Central Park din marele oras Manhattan. Un oras frumos din New York careia ii sunt atribuiti multi turisti. Cam in medie de zece mii de turisti pe an. Uneori ma intreb cum de incap atatia oameni intr-un singur lac, apoi imi amintesc ca eu locuiesc intr-un orasel mult mai mic, care doar se invecineaza cu locul in care ma aflu. Mic, uzat, din care fac parte doar oameni de clasa mijlcie si oameni de...nici o clasa.
Asa cum spuneam, stau pe o banca veche in Central Park tragand cu pofta dintr-o tigara. Defapt tocmai atunci o stingeam, scaotcindu-ma in buzunar dupa intreg pachetul. Il scot din mica stramtoare a blugilor cu talie joasa: o cutie de marime medie, de culoare rosie care in mijloc avea atatuat numele cu majuscule "BLAST". Adica prescurtarea de la "Black Stone" . Niste tigari vechi care se pot vinde numai in cel mai deplorabil oras al New York-ului, Brooklyn.
Cand te gandesti ca Brooklyn si Manhattan sunt despartite de un simplu pod al naibii de gigantic, iti imaginezi ca amandoua orasele sunt mari, populare si luate in considerare. Ei bine asta chiar este o prostie.
Oamenii ajunsi in prima parte de unde este proptit marele Brooklyn Bridge, raman fascinati si total socati, astfel incat se uita faptul ca fara a doua parte acel stupid pod nu ar mai exista.
Ma rag. Mai trag doua fumuri din tigara apoi duc sticla de Angeli la gura si o ridic in asa fel incat sa se scurga si ultimul strop.
Beata nu eram. Stiu sigur asta, pentru ca atunci cand sunt beata nu mai judec. Poate imi inec amarul in alcool. Insa si cu situatia pe care o am nu m-as simti in regula sa fiu adunata de pe strada. A, da! Am uitat ca nu are cine ma aduna.
Ok, cred ca deja v-am bagat in ceata. Ehh, nu-i bai ma veti cunoaste voi, fie ca va doriti sau nu asta. O iau usor pe o alee laturalnica si intunecata care nu era prea frecventata, inafara de aurolacii ce isi fac veacurile pe langa cosurile de gunoi. N-am nici un ban. Nu am pentru un taxi, dar nici nu imi trebuie. In fond aerul rece imi face bine. Totusi nu stiu de ce, dar vreau sa fiu cat mai repede acasa. Ma apropii de un cersator ce avea bietul de el un fular vechi si rupt incolacit pentru ca strainii milosi sa ii dea si lui din putinul pe care il aveau.
Se pare ca nu avusese o zi prea buna. Stransese doar un dolar. Slava Domnului ca mai aveam eu cincizeci de centi in buzunar. Ma aplec, ii zambesc dulce, iar el se lumina la fata. Duc mana spre fularul care arata ca si cum un caine vagabond ar fi vomitat pe el, ii iau dolarul prostscrisului si pornesc la pas usor spre statia de metro, in sinfonia injuraturilor adresate de el. Era atat de beat incat singurul cuvant distins din balmajeala sa a fost "Cateao". Lasa, am fost jignita si mai tare la viata mea si nu-a murit nimeni.
In mai putin de cinsprezece minute minute ajung in subteranul metroului. Chiar la timp pentru ultimul! Urc lent si ma prabusesc pe un scaun. Stateam ghemuita si priveam absenta pe geam. Desi ceasul arata ora 22:52 oamenii nu se mai saturau de forfota. Strazile erau impanzite. Poate si din cauza ca era vineri seara si oficial incepe weekand-ul. Mult tineret, foarte mult. De la paisprezece in sus pana la douazeci si cinci isi faceau prestatiile pe terenul special amenajat. Unii jucau basket la luminile artificiale, altii dansau, cei mai multi cantau la niste butoaie pe care le numeau tobe, desi unii nu aveau talent, dar se distrau.
Eu, care am opti'spe, cica m-as fi incadrat perfect in acel peisaj urban care se dezlantuie pana dimineata. Oare? Oare chiar m-as fi incadrat? Nu cred. Imi schimb ideeile spre ceva mai "constructiv". Da, sigur, de cand mama murise acum doi ani si tata pierise imediat dupa ea, aveam numai ganduri distructive. Sper doar sa nu il mai gasesc pe retardu' de frate'miu in hol cu alta panarama lingandu-se, si dragandu-si-o, ei fiind bineinteles nud.
Poate ziceti ca am o imaginati de tot rahatu', dar oameni buni, eu chiar nu glumesc. Daca s-ar mai intampla si in aceasta seara, ar fi cam a cincea oara saptamana asta. Deja ma ia cu greata numai cand ma gandesc. Adica imaginati-va si voi. Veniti cu o prietena acasa (ceea ce la mine nu prea este cazul deoarece nu am asa ceva) si il gasiti p'ala nud pe jos si una de sub el gemand de zici ca e o oaie la muls. Sa fim seriosi, este un peisaj demn de scos afara tot ce ai mancat pe ziua aceea. Asta daca mananci ceva.
Si in sfarsit am ajuns in statie. Cobor si trec drumul. Mai aveam doar putin pana acasa. Cum arata casa mea? Casa mea era o darapanatura care abia se mai tinea. In fiecare clipa ar fi putut sa cada, dar tot era mai bine decat sa dorm in nustiu ce cutie alaturi de nu stiu ce boschetari. Niciodata nu am avut o situatoe stralucita, dar cand parintii traiau era cat de cat intretinuta.
Erau multe certuri, dar niciodata nu ma gandeam ca se va ajunge aici. Mama a fost injunghiata in plamani,chiar de mana tatei, fiind turbat de gelozie, deoarece credea ca ii este infidela, iar la jumatate de an cand si-a dat seama ce prostie a facut si-a zburat creeri in fata mea si a lu' frate'miu. Ah, am ramas cu sechele pe viata.
Ajung in fata usii. Deja se auzeau gemete. Deci nu scapam nici in seara asta. Pun mana dreapta pe clanta si mana stanga la ochi si intru. Totul se opri in momentul in care eu pasesc in interior. Trantesc usa, si se auzi o bubuitura de zici ca urma sa se darame casa pe noi. Bajbaiam cu mana prin intunericul palmei de la ochi, incercand sa gasesc ceva palpabil, dar in zadar. Pana la urma ma satur si iau mana de la ochi cu gandul, ca si asa l-am mai vazut in ipostaze d'astea deci nu era cine stie ce pana la urma doar ca o sa mi se intoarca stomacul pe dos. Din nou!
Iau mana usor si deschid mai intai ochiul stang, si vazand ca nu e nimic il deschid si pe cel drept. Nate statea in fata mea cu mainile impreunate si ma privea badjocoritor.
-Ciudat-o ce s-a intamplat? Cum de ai ajuns acasa acum? Si ce e cu mana la ochi, te papa Bau-Bau?
-Nu istericu' mamei, doar imi protejam stomacul, si care e treaba te pomenesti ca nu mai am voie nici sa intru in casa. Mai nou am inceput sa locuiesc si eu aici cam de opti'spe ani. Ii arunc peste unar in timp ce viram la dreapta pentru a ma deplasa in camera mea. Nu va faceti sperante, aceasta casa are doar parter.
-Jigodie! Intr-o zi o sa te duci dq cu tot cu replicile tale de cacao. zbiara acesta in urma mea. Nu avea rost sa ii mai spun ca abia asteptam. Daca eu stiam asta, totul era perfect. Eu una m-am saturat, dar mai bine aici decat nici unde.
Ajung intr-un final in camera unde imi dau jos hanoracul mov cu blanita pe interior si maieutul meu alb pe care scria cu negru si mult sclipici "Say me yes".
Ma duc in baie. Dau drmul la apa sa curga pana se umple trei sferturi din cada. Ma bag in cada stand ghemuita cu genunchii stransi la piept. Si simt cum in zona umarului drept, in spate pe o distanta mare imi patrunde apa in rana. Mai degraba niste despicaturi ce aveau forma de floare. Evit ca acea parte sa mai faca contact si cu gelul de dus, deoarece ceea ce simteam e mai rau decat moartea. Dupa aproximativ treizeci si cinci de minute ies din cada si ma duc la sifonier. Aleg de acolo o pereche de pantaloni scurti si un tricou larg. Ma bag in plapuma stiind ca nu pot adormi si incep sa ma gandesc la ceea ce s-a intamplat in ultimul an jumate. Ideea este ca am facut multe prostii la viata mea, dar ultima le-a intrecut pe toate.
Dupa ce a dat si tata coltul de buna voie si nesilit de nimeni, nu ma mai simteam in apele mele. Aveam cojmaruri noapte de noapte. Cajmaruri in care mama venea la mine impreuna cu tata. Culmea se tineau de mana si imi spuneau ca drumul vietii mele va fii presarat cu pietre si cioburi. Ce trebuia sa insemne aia?
Viata mea era din ce in ce mai nasoala. Nate incepuse sa abuzeze de mine atat fizic cat si pshic. O data a incercat chiar sa ma violeze, dar s-a trezit cu dita-mai genunchiul in amic. Incepusem sa nu mai am icredere in mine. Imi era frica si de umbra mea. Eram luata de oameni ca fiind o ciudata, o sadica.
Cand treceam pe drum pe langa parintii cu copiii de mana le spunea sa nu se apropie nimeni de mine deoarece o sa ii imbolnavesc sau si mai grav sa ii omor. Ironia sortii era ca eu adoram copii mici si mari, si de toate varstele.
Intr-o zi mi-am spus: "Decat sa traiesc asa mai bine mor". Dar imi era oarecum frica. Ce naiba? Vazusem o crima si o sinucidere. Amandoua in acelasi an. Adica asta pentru mine e de ajuns. Asa ca am apelat la ajutorul unei vrajitoare.
~~~FlashBack~~~
Era o zi la fel de friguroasa de ianuarie, mai exact o zi de treisprezece. Eram departe de casa. Ma aflam cam pe la jumatatea podului Brooklyn . Mergeam pe jos spre o destintie pusa in gand inca de seara. Aveam o suma marisoara de bani la mine, dar stiam ca o sa am nevoie de ei cand o sa ajung la destinatie. Aveam buzele vinete, parul meu lung si negru cu reflexii satene era ravasit, mainile imi erau rosii, picioarele ingetate, iar ochii de culoarea caramelului imi lacrimau abundent. Pe de-o parte din cauza ca vantul sufla cu putere inimaginabila, iar pe de alta parte pentru ca stiam ca nu voi mai fi niciodata la fel.
Dupa mai mult de trei ore de mers pe jos am ajuns la destinatie. O cabana mica din lemn, cu aparente rustice. In cele doua ferestre mici palpaia lumina vaga a lumanarii. Ajunsa pe prispa incepusem sa tremur involuntar. Nu stiu cum am calcat, dar podeaua de sub picioare-mi ceda si simt cum sunt atrasa de gravitatie mai jos decat imi era permis sa stau. "Rahat! E putreda!" imi spun, apoi ciocan la usa la fel de veche, tot din lemn. Nu aud nici un raspuns, dar usa se deschise cu un scartait asurzitor de zici ca era scartaitul mortii.
Nu am luat in seama fiorul pe care mi-l provoca asa pasesc in camera obscura cu grija. Intr-un scaun-balansoar statea o batranica zbarcita si stirba cu o pisica neagra in brate ce se incovoie imediat la contactul vizual cu mine. Aceasta imagina facea parte din filmele horror de prost gust, dar am inghitit in sec si am inaintat bineinteles dupa ce batranica a inganat un "Intra draga mea, te asteptam." Ma astepta? Dar de unde stia ca o sa vin? Nu anuntasem. Stiu sigur ca nu anuntasem!
-Ia zi tu fata babii, tu crezi in strigoi, vampiri, diavoli, varcolaci fantome sau DEMONI? Ma intreaba aceasta nevrand sa afle de ce ma sunt acolo si nu stiu din ce pricina pusese accent pe ultimul cuvant. Bineinteles ca nu credeam! Eu nu vred decat in ceea ce este logic. Bine in Rai si Iad, in Diavoli si Ingeri, nici nu se pune problema. Cred, dar in ceea ce a precizat ea mai sus nu credeam. De ce as fi facut-o nu era nimic plauzibil in asta. Stau putin sa meditez asupra faptului apoi raspund cu vocea tremuranda:
-In Rai si Iad cred, dar in rest nu. Orice are o explicatie logica. Dar pana una alta nu ati vrea sa stiti de ce ma aflu aici?
-Eu? Stiu deja. Vrei sa iti iei viata. Pacat de tine ca esti fata frumoasa si desteapta, dar se vede dupa fata ta ca esti si chinuita. Acum sa revenim. In ce crezi e bine, dar vezi tu? Mai exista ceva, rau unde poti ajunge fara sa fi moarta. Acolo se ajunge doar daca iti asumi riscuri foarte mari. Acolo nu o sa te simti rau, dar nici bine nu-ti va fi. Acolo nu o sa simti tristete, dar nici fericire. Acel loc se numeste Intersectia Lumilor. Acolo nu stapanesc Ingerii sau Diavolii. Acolo stapanesc Demonii. Demonii sunt creaturi ce pot trai si in lumea de apoi, in lumea asta dar si la intersectia celor doua lumi. Acum ma bagase in ceata de tot . De ce imi spunea mie una ca asta? Ca si cum as fi crezut. Adica sa fim seriosi, nimic din asta nu s-a dovedit stintific. Nu apuc sa deschid gura deoarece aceasta isi continua ideea.
-Din cate stiu, tu vrei o moarte usoara, pentru ca iti este frica. Ei bine draga mea, ai si motiva sa iti fie frica. Eu am ceea ce cauti, dar esti dispusa sa iti asumi riscuri inimaginabile?
-Ce fel de riscuri? intreb incercand sa trimit la loc de unde a venit nodul ce tocmai isi facuse loc in gatul meu.
-Fi atenta aici. Aceasta potiune are o putere grozava. Imi spune si imi arata o sticluta de marimea degetului meu aratator. Daca o inghiti toata pe stomacul gol, o sa mori, dar nu o sa te doara nimic. Dar atentie mare, daca ai un orgamism prea puternic, ceea ce se intampla foarte des, nu vei pati nimic, dar daca un Demon afla ca existi si ai rezistat acelei potiuni. Va veni si te va duce direct la Intersectia Lumilor. Acolo unde nu exista nici viata nici moarte. Acolo unde nu vei fi supusa la munci grele sau chinuitoare ca in Iad, dar nici bine nu-ti va fi, crede-ma. Daca acesta te mai si raneste este foarte grav. Nu vei muri, dar te vei chinui foarte mult. Un Demon nu are voie sa vina la tine decat o data pe an. Daca de exemplu vine la tine anul asta si....
-Nu imi pasa! Imi asum orice risc, iti dau toti banii, numai da-mi o data potiunea aia. Doar nu o-i fi eu atat de ghinionista! Probabil maine seara boul ala de Nate ma va gasi moarta in pat si nu ii va pasa.
Ofteaza, imi da potiunea, nu imi accepta banii, apoi imi spune ca a sosit timpul sa plec. Ciudata femeie, dar am facut cum mi s-a spus.
A doua zi nu am mancat nimic. Seara, inainte de a ma baga in pat, torn pe gat ceea ce se afla in sticluta, apoi cad intr-un somn profund. Ma simteam euforica si usor turmentat. Am visat tot felul de tampenii. Nu mai imi aduc aminte ce dar nu era nimic demn de tinut.
A doua seara m-am trezit. M-am intins si m-am uitat la ceas. Era ora 22:54. Mai motai putin iar apoi....la dq! Nu am murit! Stiu ca suna ciudat, dar acum ce se va petrece cu mine. Nu imi era frica. Era doar curiozitate.
De atunci au trecut inca trei luni "lunistite" alaturi de Nate, dar intr-o zi pe cand cica veneam de la scoala, in cale mi-a iesit un tip. Stiam cam ce ar trebui sa fie era un blond cu ochii verzi si cu parul parul acoperindu-i putin ochii. Cand l-am vazut am inceput sa alerg, dar el s-a tinut dupa mine. Nu aveam sanse de scapare, dar macar stiam ca am incercat. Nu prea se tinea bine pentru un Demon. Probabil in lumea asta nu avea atat forta. Nu a mai facut decat un pas si a aruncat cu un fel de sulita dupa mine, si m-a taiat in felul acesta apoi a disparut. Asta s-a intamplat cam pe 17 martie, dar stiam ca putea veni in orice zi dupa ce trecem in noul an.
Tipul a avut atat indemanare incat a reusti sa ii faca rana sub forma unei flori. Nu-mi puteam da seama ce este. Stiam doar ca este o taietura foarte adanca si ca doare ingrozitor.
~~~EndFlashBack~~~
Acum iata-ma o fata de optisprezece ani care stie ca a facut marea prostie pe treisprezece ianuarie. Maine se implinea fix un an de la colosala mea eroare. Nu stiu cum fac ca intr-un final adorm. Dorm asa mult si bine si din nou mi-am visat parintii. Acelasi mesaj ciudat, aceeasi neintelegere si confuzie se afla in mine.
De dimineata ma trezesc si in fata imi apar doi ochi de culoare ierbii crude. Nu imi venea sa cred! A venit. Nu sunt pregatita sa alerg, dar de ce sa mai alerg cand ma pot duce o data cu el. Privind partea plina a paharului ar fi chiar o oportunitate sa scap de Nate
-Hy papusa, am venit sa te iau. Acum nu mai scapi tu de mine, imbraca-te si plecam imediat! imi zice si intr-un fel ma bruscheaza.
-Hoo, mai usor matahala, ca vin de buna voie! Nu trebuie sa fi isteric. Cand a auzit a marit ochii cat cepele, dar apoi ca sa nu para surprins si sa se dea de gol (deja o facuse) zambi triumfator si zise " Asta imi usureaza munca.."
Acesta este primul capitol, dragele mele. Urmatorul o sa o pun pe Madi sa il puna:))) o sa facem cu randul incrucisat =))
Sper ca va place pana acum.
P.S: noi tot o sa punem next-ul ca avem de unde chiar daca nu lasati voi comentarii
| |
|
☆BeLL☆
Administrator
Mesaje : 209
Reputatie : 13
Data de inscriere : 11/02/2012
Varsta : 27
| |
Acasa 
